In deceniile anilor 1950 si 1960, cu tot secretul conspirator al CFR-ului, publicul, care era mai putin timp decat acum, dupa treizeci de ani de continua spalare a creierului, incepuse sa ridice intrebari cu privire la activitatile CFR-ului. In special, incepuse sa observe ca producatorul american sufera din punct de vedere economic. Ca un mijloc de diversiune, David Rockefeller a infiintat in 23 si 24 iulie 1972 Comisia Trilaterala – in care francmasonul Bill Clinton este si el membru. Cei opt delegati din partea Statelor Unite care au participat la sedinta de infiintare a Comisiei Trilaterale in castelul lui Rockefeller sunt membri ai CFR-ului. Scopul declarat al acestei comisii este, dupa spusele ei, “cooperarea trilaterala stransa pentru a mentine pacea, a administra economia globului, a promova renovarea economica, a diminua saracia mondiala, permitand astfel evolutia pasnica si linistita a sistemului mondial global.”Cele trei “laturi” sunt America, Europa Occidentala si Japonia. Prin aceasta comisie de “dezvoltare economica si comerciala” s-a urmarit ca mare parte din averea poporului american sa treaca in mainile bogatasilor japonezi si arabi si aceasta fara sa se ascunda nationalitatea noilor stapani ai pamantului si bogatiilor Americii.
Arabii, care nu s-au putut niciodata intelege intre ei in trecut, in ciuda religiei lor comune, dintr-odata au cazut de acord in 1973 cand au impus embargoul petrolului, pe care companiile americane il extrageau si rafinau din teritoriul tarilor arabe. Cea mai mare parte din venit s-a intors in America, unde cativa seici arabi au devenit vicepresedinti ai megabancilor americane si europene. Apoi, tot aceasta criza petrolifera creata artificial a sporit bogatia Japoniei, ale carei masini, laudate in cor de mass-media pentru ca consuma putin, au alungat de pe piata americana masinile americane, distrugand industria grea americana si facand someri milioane de americani. O mare parte din acest profit din nou s-a reintors in America (si in Europa) unde magnatii japonezi au cumparat suprafete mari de pamant si industrii intregi. Astfel, embargoul petrolului arab a servit de minune planurilor de a saraci creatorii si purtatorii civilizatiei crestine occidentale si a instaura guvernul francmasonic mondial, pregatit prin conceptul de “interdependenta economica mondiala” de catre Comisia Trilaterala.
In realitate, petrolul arab nu este nici pe departe atat de necesar cum este facut cetateanul de rand sa creada, caci in Statele Unite se afla zacaminte mari de petrol. Guvernul american interzice insa exploatarea lor pe motiv ca “s-ar distruge mediul inconjurator”. Cand scopul este ruinarea si aservirea muncitorului american, mediul inconjurator este protejat cu strasnicie de catre guvern, cand scopul este ruinarea si aservirea fermierului american, mediul inconjurator este distrus cu mare zel de catre acelasi guvern, care impune folosirea celor mai nocive si mortale insecticide si ingrasaminte chimice, a caror toxicitate este asa de grava incat efectul lor distrugator va dura multe secole. Dar ce conteaza ca frumoasa natura a Americii va fi transformata in desert mort, cata vreme elita francmasonica bancara internationala isi va vedea visul cu ochii, nu vor mai exista decat ei si imensa gloata de sclavi din imensele cazarmi urbane asemeni acelor pe care le construia Nicolae Ceausescu pe vremea cand darama satele Romaniei.
